Fals și uz de fals în Italia

Figurile de fals se distribuie după două criterii: cine este autorul — agent public sau particular — și despre ce act este vorba. Și există o figură autonomă care atinge multă lume fără să fi fabricat nimic: uzul de act fals.
Figurile
| Situație | Calificare | Notă |
|---|---|---|
| Agent public, act public | Fals în act public | Limite mai ridicate |
| Particular, act public | Fals săvârșit de particular | |
| Act privat | Regim propriu | Modificat prin reforme recente |
| Uz de act fals | Infracțiune autonomă | Fără a fi fabricat piesa |
| Declarații false către agent public | Figură distinctă | Despre calitate sau identitate |
| Fals grosolan | Nepedepsibil | Dacă actul nu poate înșela |
Falsul grosolan este apărarea cea mai eficace și cea mai puțin cunoscută: când alterarea este atât de evidentă sau atât de lipsită de relevanță încât actul nu poate înșela pe nimeni și nu poate produce efecte, nu există infracțiune.
Uzul
A prezenta un act fals, chiar fabricat de altcineva și chiar fără a ști de cine, constituie infracțiune autonomă. Este ceea ce atinge cei mai mulți oameni obișnuiți: un certificat obținut prin intermediar, o adeverință cumpărată, un permis nevalabil prezentat la un control.
Apărarea privește atunci cunoașterea: ce s-a plătit, cui, ce s-a cerut și ce s-a primit. Se documentează cu corespondența și cu plățile.
Acte străine
Un act autentic din altă țară dar nevalabil în Italia nu este un act fals. Distincția între act nevalabil și act falsificat este tehnică și decide dosarul, și cere frecvent o verificare la autoritatea de origine — lentă, deci de cerut devreme.
Întrebări frecvente
Nu am fabricat nimic, doar am prezentat.
Uzul de act fals este infracțiune autonomă. Apărarea privește cunoașterea: ce s-a plătit, cui și ce s-a cerut. Figurile de fals se distribuie după două criterii: cine este autorul — agent public sau particular — și despre ce act este vorba.
Actul este autentic dar din altă țară.
Un act autentic nevalabil în Italia nu este fals. Distincția este tehnică și cere verificare la autoritatea de origine. Distincția între act nevalabil și act falsificat este tehnică și decide dosarul, și cere frecvent o verificare la autoritatea de origine — lentă, deci de cerut devreme.
Alterarea era evidentă.
Este o apărare reală: dacă actul nu poate înșela pe nimeni și nu produce efecte, nu există infracțiune. Falsul grosolan este apărarea cea mai eficace și cea mai puțin cunoscută: când alterarea este atât de evidentă sau atât de lipsită de relevanță încât actul nu poate înșela pe nimeni și nu poate produce efecte, nu există infracțiune.
Și dacă autorul este agent public?
Calificarea și limitele se schimbă: falsul în act public este tratat cu mult mai mare severitate. Figurile de fals se distribuie după două criterii: cine este autorul — agent public sau particular — și despre ce act este vorba. Și există o figură autonomă care atinge multă lume fără să fi fabricat nimic: uzul de act fals.
În caz de acuzație de fals
Distincția între nevalabilitate și falsificare se stabilește prima. Primul contact este gratuit și confidențial.
